Cand faci un copil?

Categoria (Lumea prin ochii mei) Scris de Dana Hirnea on 16-12-2012

Parca m-am mai plans si alta data aici (ca doar de-aia mi-am facut si blog), ca lumea are grija de fiecare data sa stie ce-i mai bine pentru tine. Si are grija sa insiste de fiecare data cu intrebari care nu-si au rostul, fara sa se intrebe ce simti?

M-am casatorit tarziu dupa parerea unora, parerea mea insa e ca m-am casatorit exact atunci cand am simtit si cand trebuia. Si dupa ce aceasta „problema” a fost rezolvata, imediat i-a luat locul o alta. Cand faci un copil aud adesea de la persoane care ma cunosc mai mult sau mai putin. Persoane care ma vad o data pe an isi permit sa ma intrebe cu staruinta de parca intreaga lor existenta ar depinde de asta.

Ce nu stiu aceste persoane e ca nu pot face copii. Si ce nu stiu aceste persoane e ca aceasta intrebare pica atat de prost de fiecare data si loveste crunt in strafunduri. Imi vine uneori sa raspund obraznic ca atunci cand o vrea „muschiu’meu”. Va declar ca am un muschi celebru  care e responsabil de o multime de decizii capitale in viata mea.

Dar zambesc si raspund politicos ca atunci cand o vrea Dumnezeu. Si incerc sa merg mai departe, tot eu incercand sa le gasesc scuze onorabile. Ca bietul om n-are de unde sa stie ca nu pot face copii, ca isi doreste sa ma vada fericita si implinita, cu toate „indatoririle” de femeie indeplinite in aceasta lume

Ma intreb cati dintre noi atunci cand punem intrebari doar ca sa ne aflam in treaba sau pentru ca sa facem conversatie ne gandim la ce se petrece in sufletul celuilalt, daramite sa ne punem in pielea lui.

Am auzit in aceasta perioada de la comentarii care s-au vrut glumete ca de exemplu ca nu pot sa fac un copil intrucat eu si sotul meu stam mult prea mult pe net. Da! E drept si eu si sotul meu petrecem mult timp in fata computerelor, dar va asigur dragii mei ca stim foarte bine procesul tehnologic. Si daca natura a fost darnica cu unii si mai putin darnica cu ceilalti, oare n-ar trebui sa ne masuram vorbele? Oare s-a gandit acea persoana (care imi e tare draga de altfel) la cum m-am simtit in momentul acela? Si zambesc, incerc sa raspund cu o gluma si sa merg mai departe.

Alte persoane au certitudinea ca n-am incercat destul si pentru ca n-am fost la medicul X sau Y de care au auzit ele ca-i cel mai bun, asta e cauza majora pentru care nu-mi reuseste. Se dau peste cap sa-mi faca programari sau sa-mi ofere sfaturi si tratamente naturiste sau alopate. Apreciez bunele intentii, oameni buni, dar ce-i prea mult strica. Si va asigur ca sunt un om responsabil, am fost la medic si am facut tratamentele necesare. Doar ca deocamdata  nu se poate.

Si pentru ca pe lumea asta sunt o multime de copii fara parinti, eu si sotul meu am luat decizia de a adopta unul. Asadar, am pornit pe lungul drum al adoptiei. Am sa va tin la curent!

Dar aceasta postare nu e despre asta. E despre dreptul fiecaruia de a trece nestingherit prin viata asa cum poate. Ca nimeni nu stie dezamagirea din sufletul unei femei ce-si doreste cu ardoare un copil atunci cand vede un test de sarcina negativ. Sau cum ti se umezesc ochii atunci cand vezi o mamica fericita strangandu-si in brate bebelusul. Despre cum te trateaza cele care deja au copii si cred ca n-ai dreptul la o opinie pertinenta despre copii intrucat tu nu ai copii si nu stii cum este. Sunt multe lucruri de spus. Si cine n-a trecut prin asta nici nu-si poate imagina cum e. Viata asta e nedreapta cu unii, dar poate ca sunt lectii pe care le avem de invatat: despre viata, despre oameni, despre lume in general sau in particular…

Comentarii:

(8) Comentarii pentru Cand faci un copil?

  1. Draga mea, te felicit pentru decizia luata de a adopta un copil. Nu multi au curajul sa o faca. Iti doresc succes.

  2. Multumesc Isabela.

  3. Doamne, cata dreptate ai! stiu cum e cu maritatul si cu copiii. mi s-a acrit la propriu de raspuns la intrebarile astea. nu stiu… parca asta e scopul suprem in viata: sa te mariti si sa faci copii. si culmea ca trebuie sa le faci cand cred ei de cuvinta. cei de rea credinta … n-are rost sa ii luam in calcul, iar cei de buna credinta, le gasesc o scuza. faptul ca nu stiu cum e, cum se simt cei pe care ii tot freaca la ficati cu insistentele astea. daca ar sti cat doare, poate ar lasa-o mai moale.
    Va doresc mult succes, dragilor. sa auzim numai de bine. >:D<

  4. Da Tina. Asta am vrut sa subliniez. Ca desi sunt bine intentionati, te ranesc fara sa-si dea seama.
    Multumesc pentru urari. Va tin la curent cu demersurile

  5. Draga Dana, te inteleg perfect!. Am trait aceeasi poveste dureroasa. Am primit aceleasi sfaturi stupide si am observat aceleasi priviri crucise si incriminatoare. Ca sa scap de ele am fost extrem de nepoliticoasa ba chiar obraznica de-a dreptul.Acum m-am resemnat. Poate nu intamplator m-am facut profesoara.Poate nu intamplator, elevii mei ma iubesc si eu ii ador. va felicit pentru curajul de a infia un copil.Mie imi lipseste.M-am interesat, stiu ca trebuie sa faci o groaza de cursuri pentru a putea adopta( oare cei care au copii lor cate cursuri au facut inainte de a deveni parinti?) In fine….Sunt pe blogul tau pentru ca m-a indrumat o prietena de-a ta, cu care am fost colega de liceu. Asa am aflat ca esti casatorita cu varul meu, unul dintre multii mei veri din Vrancioaia. Va salut pe aceasta cale, va doresc sarbatori frumoase si…rabdare multa pe drumul pe care ati pornit!

  6. Elena … multumesc pentru vizita si pentru comentarii. Mi-am propus sa descriu procesul de adoptie pas cu pas si o sa vezi ca nu e asa de complicat pe cat pare. Trebuie putin curaj si multa rabdare. Dar si o mama naturala asteapta 9 luni pana sa-si tina in brate puiul. Noi, cele mai putin norocoase trebuie sa asteptam un pic mai mult.
    Te mai astept in vizita pe blog, si daca revii pe meleagurile natale poate ne cunoastem personal. Sarbatori fericite alaturi de cei dragi.

  7. Revin cu un comentariu pe post de erata: “copiii lor” cu 3 “i”…

  8. Draga Dana, ne pare rau ca si tu te confrunti cu infertilitatea. Nu stim daca ne cunosti, suntem un grup de persoane in aceeasi situatie, te asteptam alaturi de noi: http://forum.infertilitate.com/index.php

Scrie un comentariu