{"id":47,"date":"2011-07-13T02:46:00","date_gmt":"2011-07-13T00:46:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/uncategorized\/portret-de-bunica"},"modified":"2012-03-18T00:41:40","modified_gmt":"2012-03-17T22:41:40","slug":"portret-de-bunica","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/portret-de-bunica\/","title":{"rendered":"Portret de bunica"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n
\"\"<\/a>Mi-o amintesc si acum, micuta si slaba, cu o energie pe care putini o au. Bunica mea cea vorbareata (ah ce mai vorbea… se pare ca a mostenit-o sora-mea) imi apare uneori in minte. Sunt aproape 3 ani de cand a plecat intr-o lume mai buna.<\/div>\n
O vad ca prin vis cu hainele ei negre. A purtat doliu intotdeauna dupa sotul ei plecat mult prea devreme si dupa un fiu pierdut de mult prea tanar. N-a avut o viata simpla dar nu s-a plans niciodata.<\/div>\n
Franturi de imagini cu ea la tara sau aici la bloc. Statea cu noi in timpul anului scolar iar in vacante mergeam noi cu ea la tara. Apoi am crescut, o vizitam din ce in ce mai rar. Stiam ca e acolo si ca ne asteapta, dar niciodata nu gaseam destul timp sa ajung mai des la ea. E doar o scuza. Ce n-as da sa mai fie acum acolo.<\/div>\n
Ultimii ani si i-a petrecut pe prispa casei asteptand. Isi astepta fiul si nepoatele care veneau mult prea rar. S-a \u00a0<\/span>luptat cu o boala cumplita care\u00a0 <\/span>o facea sa nu-si recunoasca fiul uneori.<\/div>\n
Timpul asta necrutator lasase urme foarte adanci pe chipul ei. \u00a0<\/span>Plangea si radea in acelasi timp de cate ori mergeam pe acolo.<\/div>\n
Sunt multe amintiri ce-mi trecu acum prin minte. Vesele, triste, duioase. Datorita ei am baut vin rosu la 6 luni pentru ca i se parea ca nu-s destul de rosie in obraji. Asta nu e amintire… e o marturisire de-a ei.<\/div>\n
Mai am imaginea ei cu doua fetite: una in brate si alta in spate luptandu-se cu noroaiele si ducandu-ne la gradinita. Imi lungea fustele de cate ori le prindea. I se parea ca stau prea mult cu nasul in carti, dar voia sa-i povestesc uneori ce citesc acolo. O data pe vara mergeam cu trenul la balci unde ne indopa cu bunati.<\/div>\n
Cea mai duioasa imagine e cea in care mangaia rochia de mireasa a surorii mele. N-a vazut-o imbracata desi si-a dorit nespus asta. Unii oameni vor sa se faca doctori, ingineri, profesori. Sora-mea de mica, voia sa se faca mireasa. Casa bunicii era plasata la jumatatea distantei dintre biserica satului si caminul cultural unde aveau loc nuntile. Asa ca sora-mea cu bunica si cu mine participam la toate nuntile satului. Bunica avea locul ei pe pervazul unei ferestre din sala unde avea loc nunta impreuna cu alte babe avand grija sa comenteze tot ce se intampla pe parcursul nuntii. Ce s-ar mai fi bucurat daca ar fi reusit sa participe la nuntile noastre.<\/div>\n
Nu stiu ce mi-a venit sa scriu acum despre ea. Poate pentru ca e vara si in copilarie vacantele ni le petreceam impreuna. Poate ca a trecut destul de mult timp si n-am mai vorbit cu nimeni despre ea. Acolo unde e nu are internet si nici n-ar sti sa-l foloseasca, dar cu siguranta stie ca ma gandesc cu mare drag la ea.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mi-o amintesc si acum, micuta si slaba, cu o energie pe care putini o au. Bunica mea cea vorbareata (ah ce mai vorbea… se pare ca a mostenit-o sora-mea) imi apare uneori in minte. Sunt aproape 3 ani de cand a plecat intr-o lume mai buna. O vad ca prin vis cu hainele ei negre. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=47"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":188,"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47\/revisions\/188"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=47"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=47"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.danahirnea.com\/dana-blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=47"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}