Lumea prin ochii mei

Discuții cu arome de cafea despre visuri în lanuri de lavanda, tablouri cu vaze pline cu liliac înflorit, magnolii, câini, pisici, copii,  unghii vopsite în toate culorile privite cu amuzament și drag, muzici, cărți, pictori și autori de jurnale, bănci (mama lor de bănci), energii și credința ne-au legat aproape 21 de ani.

Acum 21 de ani, cunoșteam într-o altă bancă în care am lucrat împreună, o doamnă mititică, veșnic cu zâmbetul pe buze. Eram stresată rău în primele mele zile la munca și a fost prima care m-a făcut să mă simt bine primită. Ma privea cu drag și …         

Citeste mai departe...

Sunt patru ani de cand am finalizat prima procedura de adoptie. Suntem niste parinti norocosi si fericiti, avem un baietel minunat care s-a integrat perfect in familia noastra. Pentru ca nu ne doream ca Matei sa creasca singur, si pentru ca in inimile noastre mai e mult loc si multa iubire, in 2016 am depus din nou dosarul la DGASPC pentru a gasi pentru Matei o “fratioara” iar pentru noi ca parinti o fetita care sa completeze tabloul familiei.

Fata de prima data, legea s-a schimbat, dar sincer nu prea am vazut efectele.  Dosarul contine aceleasi documente, de care am …         

Citeste mai departe...

E primul spectacol la care am fost impreuna si ne-am simtit minunat.

Pe Mirela Retegan o citesc de ceva vreme si o admir ca e fata desteapta, talentata si cu umor. Scrie bine si suntem prietene pe Facebook. Ii admir zambetul larg si esarfele, si ma gandesc cata dragoste pentru copii incape in inima ei.

Mi-au placut intotdeauna oamenii care pun pasiune in tot ceea ce fac. Cantam impreuna cu Matei Am o casuta mica, așia și așia 🙂 , si ma gandeam cat de natural „dau unii in mintea copiilor”, in sensul bun al cuvantului. Un spectacol haios, cu …         

Citeste mai departe...

de   Rudyard Kipling

În trecerea grabită prin lume către veci,

Fă-ți timp, măcar o clipa, să vezi pe unde treci!

Fă-ți timp să vezi durerea și lacrima arzînd

Fă-ți timp să poți, cu milă, să te alini oricind!

Fă-ți timp pentru-adevaruri și adîncimi de vis,

Fă-ți timp pentru prieteni, cu sufletul deschis!

Fă-ți timp să vezi pădurea, s-asculti lânga izvor,

Fă-ți timp s-asculți ce spune o floare, un cocor!

Fă-ți timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,

Fă-ți timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!

Fă-ți timp să stai cu mama, cu tata tău – bătrini…

Fă-ți …         

Citeste mai departe...

Dimineata.  Ma pregateam sa-l imbrac pe Matei sa-l duc la gradinita si eu sa plec spre serviciu. Si hodoronc-tronc intrebarea:

–          Mami, mai stii tu cand am fost noi la mamaia (asistentul maternal)?

Ma fac ca nu inteleg si cred ca intreaba de soacra-mea careia ii spune tot mamaia dar cu denumirea completa de mamaia de la Vrancioaia.

–          Mamaia de la Vancioaia?

–          Nuuu… mamaia aceea care are copii.

Hotarat lucru nu ma asteptam. Sunt cateva luni de cand n-a mai vorbit cu ea si nici despre ea. A vazut o inregistrare video de la aniversarea lui de 3 …         

Citeste mai departe...

S-a asternut ceva praf pe blogul asta. Scriu din ce in ce mai rar si nu pentru ca nu as avea ce, ci pentru ca in viata mea sunt cu totul alte prioritati acum. Si pentru ca soarele asta de primavara ma inspira, mai fac niste incercari. Ma bucur ca a trecut iarna si s-a dezghetat neuronul sa mai pot sa scriu si eu ceva 🙂

Acum un an, trecea pragul casei noastre o mogaldeata mititica, cu ochi mari si tristi. Mi-l amintesc si acum, cu capul pana la coltul mesei, cu o salopeta matlasata bleu ciel dar cu …         

Citeste mai departe...

Inca o data s-a dovedit ca cifra 13 e o cifra norocoasa pentru mine si pentru familia mea. Desi anul nu incepea tocmai bine, s-a dovedit pana la urma a fi un an extraordinar.

Familia s-a inmultit aparand un nou membru al familiei care ne-a schimbat radical viata. Am scris anul acesta de cateva ori despre adoptie, despre cat de norocosi am fost si suntem, ca spre deosebire de altii lucrurile s-au miscat nesperat de repede si bine. Avem un copil destept, frumos si sanatos si iubitor. Nici nu mi-as putea dori mai mult.

Cu mare bucurie am constatat ca …         

Citeste mai departe...

Am auzit despre campania aceasta la radio, intr-o dimineata in drum spre serviciu. Mi s-a parut o idee extraordinara. Mi-am propus sa caut mai multe informatii despre subiect. In aceeasi zi, spre seara un link pe Facebook mi-a usurat treaba.

Iata despre ce e vorba:

Se ia o cutie goala de pantofi si niste hartie frumoasa de ambalat cadouri.

–    Puteti pune in cutie dulciuri neperisabile (exclus fructe);

–    Jucarii noi sau jucarii de care s-a plictisit copilul vostru si stau neatinse de saptamani bune. ( Sunt sigura ca se intampla asta). Nu puneti jucarii stricate. Daca  tot vreti sa …         

Citeste mai departe...

A trecut ceva vreme m-am luat cu altele ca de obicei si am tot amanat sa scriu despre asta.

Intr-o duminica dupa amiaza, in atmosfera intima si eleganta de la Cafe Viena, am participat la o prezentare de moda a designerului Carmen Roata.

E drept ca mi-ar fi placut sa stau la o  masa cu un cocktail in fata si sa ma bucur de priveliste. Dar si asa, prin lentila aparatului de fotografiat am putut sa apreciez din plin creatiile.

Rochii de seara, elegante, cu detalii pretioase. Culorile predominante au fost negru si bleumarin, dar rochia vedeta a fost mov. …         

Citeste mai departe...

Cuvintele despre prima serbare a lui Matei mi-au adus pe langa incurajari din partea prietenilor si cateva comentarii rautacioase iar unul dintre ele de-a dreptul obraznic.

Intrucat moderez comentariile ce apar pe blogul meu, nu le-am facut publice si asta nu pentru ca le las sa apara doar cele in care sunt doar cuvinte de lauda ci pentru ca pe langa limbaj am considerat comentariile respective nepotrivite.

Blogul acesta e o casa – casa sufletului meu. Cuvintele mele sunt ferestrele catre lume. Nu e necesar ca intreg universal sa fie de accord cu mine, dar nici nu va dau voie …         

Citeste mai departe...