categoria (Lumea prin ochii mei) Scris de Dana Hirnea on 29-04-2011
O lume intreaga e cu ochii pe nunta printului Wiliam cu Kate Middleton. Curiozitate e impinsa spre extreme. De pe la inceputul saptamanii „urla” presa, televiziunile, facebook’ul si alte mijloace de comunicare. Extrase si fotografii de prin presa circula pe mail-uri. Colega mea de serviciu a fost intr-o crunta suferinta azi ca nu putea sa urmareasca in direct nunta printului. Si evident ca altii asemeni ei i-au venit in ajutor cu fotografii si pasii urmati de cei doi si alaiul lor. Asa ca am fost la curent cu plecarea printului, cu sosirea la biserica, cu momentul in care ii punea inelul pe deget si bineinteles sarutul celor doi.
Ca orice femeie, evident ca sunt si eu curioasa sa vad rochia miresei, sa vad cine si ce se mai poarta prin lumea buna, da pana la a ajunge sa ma gandesc ca-mi pare rau ca n-am vazut tot acest „specatacol”in direct e cale lunga. Mi se pare mult prea exagerat. Si totusi o lume intreaga a facut asta.
Eu m-am multumit sa-mi arunca un ochi pe internet si 5 minute dintr-un jurnal de stiri si a fost de ajuns sa-mi satisfac curiozitatea.
Si pentru ca la aceasta nunta palaria a facut parte din tinuta obligatorie, trebuie sa recunosc ca m-am uitat cu interes la palariile cucoanelor care au participat la eveniment. Si singurul motiv pentru care o invidiez pe regina Angliei e ca are prea multe palarii si nu-mi da si mie macar una. 🙂 Ce sa fac? Imi plac palariile… si daca n-ar fi fost nunta asta n-as fi vazut atat de multe palarii la un loc.
categoria (POEZII) Scris de Dana Hirnea on 20-04-2011
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin
cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta murim.
Octavian Paler
categoria (FOTOGRAFII) Scris de Dana Hirnea on 19-04-2011
Pentru ca site-ul de fotografii unde imi petrec cea mai mare parte a timpului de cateva luni nu functioneaza m-am gandit ca singura solutie e sa postez cateva fotografii aici. Nu le puncteaza nimeni, dar poate se va bucura cineva de ele si aici.
Si cum in ultima perioada m-am delectat cu o gramada de fotografii de primavara… e randul lor sa apara in prim plan aici.
categoria (FOTOGRAFII) Scris de Dana Hirnea on 14-04-2011
Nu stiu de cand am inceput sa fac o pasiune pentru magnolii. Le-am descoperit tarziu, dar a fost dragoste la prima vedere. Si in fiecare primavara ies la vanatoare de fotografii.
Magnolii la Balcic. E o dorinta neimplinita. Imi doresc sa vad coltul acela de gradina primavara. N-am reusit sa ajung nici anul acesta. N-am vazut Balcicul decat in plina vara si nu are nici o legatura cu Balcicul interbelic de care m-am indragostit. Am o imagine idealizata a acestui loc si recunosc ca mi se trage de la cartile pe care le-am citit: Balcicul Olgutei Deleanu din La Medeleni, Balcicul Dianei din Panza de paianjen, Balcicul lui Mihail Sebastian din Jurnal sau Balcicul din Memoriile Reginei Maria sunt doar cateva exemple.
Am plecat de la magnolii si am ajuns la Balcic. Intentia mea a fost de a posta cateva fotografii pe care le-am facut saptamana aceasta cu magnolii abia inflorite. Si pentru ca acest blog nu s-a dorit un blog doar de imagini ci unul de „cuvinte”, m-am gandit ca nu-s de ajuns doar fotografiile.
Dar ce poti sa scrii despre magnolii? Ca imi doresc sa plantez macar una roz in curtea casei noastre? Ca numele provine de la botanistul fancez Pierre Magnol? Ca sunt albe, roz, purpurii, albastre sau verzi-galbui? Spun doar atat: pentru mine sunt cele mai frumoase flori.
categoria (FOTOGRAFII, POEZII) Scris de Dana Hirnea on 07-04-2011
A cunoaste. A iubi
Înc-o data, iar si iara
a cunoaste-nseamna iarna
a iubi e primavara.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.
A cunoaste. A iubi.
Care-i drumul? Ce te-ndeamna?
A cunoaste – ce înseamna?
A iubi – de ce ti-e teama?
printre flori si-n mare iarba?
Printre flori si-n mare iarba,
patima fara pacate
ne rastoarna-n infinit,
cu rumoare si ardoare
de albine re-ncarnate.
Înc-odata, iar si iara,
a iubi e primavara.
Lucian Blaga
categoria (FOTOGRAFII) Scris de Dana Hirnea on 06-04-2011
Daca m-ar intreba cineva ce prefer: marea sau muntele, as raspunde dintr-o rasuflare muntele. Si totusi din cand in cand mi se face un dor nespus de mare, de intinderea ei nesfarsita, de mirosul ei sarat de nisipul granulat sub talpi.
Imi ajung 2 zile pe an la mare. Nu-mi trebuie mai mult pentru a ma bucura de ea. Si nu vorbesc de litoralul romanesc in plin sezon turistic. Nu. E aglomeratie, mizerie, caldura infernala.
Nu-mi place vara la mare. Nu sunt adepta statului la plaja. Vorbesc de zile de liniste in care sa ma bucur de mireasma sarata, sa sunetul valurilor, de nemarginirea albastra.
Cele mai faine zile petrecute la mare au fost intr-un februarie cu cativa ani in urma. Totul pustiu, eram singura pe plaja si aveam impresia ca marea e acolo doar pentru mine. Sau un septembrie infrigurat in care mare era acolo doar pentru mine si cativa prieteni dragi.
Si imi vin in minte apusuri de soare superbe si rasarituri senzationale (in numar mult mai mic fiindu-mi asa de greu sa ma trezesc dimineata ). Culori, nuante, liniste, miresme, toate imi vin in minte. Imagini din trecut si dorinte de viitor. Visez o primavara la Balcic, cu magnolii inflorite si un colt de liniste la poalele castelului. Si de fiecare data apare altceva, magnoliile infloresc si se trec, zilele vin si se petrec, dorul si dorinta ramane. Si mai visez o duminica de iarna cu un soare ce rasare dintr-o mare inghetata cu o lumina cu reflexii speciale. Si tipat acut de pescarusi.
Dar pana atunci revad fotografii din trecut, si le postez aici…
