Lumea prin ochii mei

Si a mai trecut un an. Parca mai repede decat altii, parca mai greu decat altii. A fost un an ca oricare cu bune si cu rele.

Toata lumea isi face bilantul la sfarsit de an. Am scris si anul trecut despre asta. Ma gandisem ca anul asta sa nu mai scriu despre plusuri si minusuri. Si totusi nu ma pot abtine.

+ Familia s-a extins. A aparut un „nasel” mic si poznas si o nepotica dragalasa si luptatoare.

– Cercul ar fi fost complet daca nepotica ar fi avut un var sau o verisoara. Dar n-a fost sa fie. E lucrul pe care il trec in topul dorintelor pentru la anul.

+ Casa pe care am inceput s-o construim in 2009 a inceput sa prinda contur, adica avem peretii chiar daca ii lipseste acoperisul. Imi pot imagina deja bucataria mea rosie si biblioteca de la parter. Si magnolia din curte. O vom planta in primavara lui 2012. Am ales si locul din curte.

– Pentru ca banii nu au fost destui am renuntat la concediu anul acesta. Sunt mare amatoare de calatorii, si desi cu ceva timp in urma imi propusesem ca in fiecare an sa vad alta tara, anul acesta n-am prea calatorit nici in Romania. Noroc ca m-a mai trimis angajatorul pe la cursuri. Asadar pe locul 2 in topul dorintelor pentru anul urmator e o excursie in Europa sau macar in Romania, dar concediu sa fie.

+ Profesional a fost un an greu si totusi intr-un mediu economic neprietenos am avut cateva reusite importante. Si am invatat sa-mi depasesc anumite limite.

– Banca pentru care lucrez va inchide in Romania o parte din sucursale si o parte din colegii mei raman pe drumuri. Mi-as dori sa schimb domeniul si sa-mi folosesc cunostintele acumulate pana acum si in alte domenii. Asadar, doamnelor si domnilor… pe locul III in topul dorintelor pentru 2012: alta slujba si alt angajator.

+ A crescut numarul de cititori ai blogului, si imi doresc sa se intample acelasi lucru si cu numarul de vizitatori ai site-ului pe care am inceput sa-l construiesc in decembrie (www.danahirnea.com). In decembrie am castigat primii bani din fotografie. E un domeniu in care doresc sa ma perfectionez. Mai am multe de invatat, dar incet, incet sunt sigura ca voi reusi.

+ Timp de o saptamana am fost oaspetele Boncafe, si ii multumesc inca o data Alinei pentru asta. Si eu care eram anti-Facebook, acum am devenit fan. Cum se schimba omul!

+ In rest ma bucur ca mi-am pastrat alaturi prieteni dragi si ca toti ai mei sunt sanatosi.

– Nu reusesc sa ma invat minte o data pentru totdeauna ca oamenii nu sunt toti buni. Am mai avut parte de cateva dezamagiri anul acesta, ca oamenii din jurul meu nu sunt ceea ce par. Dar ce nu ne omoara ne face mai puternici.

Dar ca sa inchei intr-un ton optimist va urez sa aveti parte de un 2012 cu sanatate, cu liniste, cu impliniri de dorinte, cu dragoste, cu bunatate si completati voi lista cu ce va lipseste.

Parfum de sarbatoare si de iarna. Se apropie Craciunul si cum e in trend ca toata lumea sa se adapteze la aceasta sarbatoare, am imbracat blogul in haine noi. E drept ca in copilarie parintii mei aveau grija sa avem hainute noi de Revelion si nu de Craciun, dar ce mai conteaza din moment ce toata luna e considerata o luna de sarbatoare.

Nu ma innebunesc dupa sarbatori desi sunt si momente faine. Imi place sa vad bucuria din ochii celor dragi cand isi deschid cadoul. Imi plac luminitele si brazii de Craciun ce impodobesc orasul. In fiecare an in ajun ma imbrac in rosu si alb si imi pun fes de Craciunita (si nu ca sa-i fac o bucurie sotului meu care e suporter Dinamo ci pentru ca e o traditie sa imi pun fesul si sa imi inveselesc colegii de serviciu). Dar nu imi place agitatia, alergatul printre rafturi, inghesuiala, emisiunile lacrimogene care ne indeamna sa fim mai buni, mai generosi. De ce sa fim buni doar de Craciun sau de Pasti?

Au inceput toti cu intrebarile: unde mergi de Revelion? Iata ca nu merg nicaieri. Stau acasa-n pijama. E o problema? Deranjeaza pe cineva?

Sotul meu canta Jingle Bells de pe la inceputul lui noiembrie. El e haios, mai ales ca n-are voce. La radio au inceput deja colindele si cantecele cu Merry Christmas. Pe-alea nu le mai suport.

Dar in ciuda tutoror acestor lucruri si intamplari am decis totusi sa schimb infatisarea blogului.

O fi bine, o fi rau? Sa-mi spuneti voi!

Ma consider o femeie moderna. Sunt dependenta de internet, e-mail, telefon mobil si nu pot trai fara ele. Si totusi ma pasioneaza in egala masura traditiile si obiceiurile populare. Admir costumele populare, dar as combina bucuroasa o ie cu o pereche de jeansi.

La fiecare sarbatoare religioasa semnificativa, citesc despre traditii si superstitii. Acum e mult mai simplu, dand un search pe google si nu intreband in stanga si dreapta babele de prin sate.

Aparent nu cred in superstitii si totusi nu incep niciodata un lucru important daca e marti, intotdeauna ies din casa pasind cu piciorul drept si nu-mi place ca o pisica neagra sa imi taie calea. Au fost ani in care in noaptea Sf Andrei mancam turtita sarata sperand ca in vis cel care imi va fi sortit sa-mi aduca apa. Nu! Iubitul meu nu mi-a aparut in vis aducandu-mi apa in noaptea Sfantului Andrei si nici pentru ca de Boboteaza mi-am pus busuioc sub perna, ci l-am cunoscut cu ajutorul internetului.

Sunt zone in care tot in noaptea de Sf Andrei pentru a-ti afla ursitul se folosesc 9 cescute cu apa. Acestea pline ochi se varsa intr-o strachina ce va fi asezata peste noapte sub icoana (de preferat icoana Sfantului Andrei). Daca a doua zi cescutele se vor umple cu apa la fel, fata se va casatori curand, daca se va gasi mai putina apa in ultima ceasca fata mai are de asteptat. Acum depinde cat e de cald in casa, daca apa se evapora pana dimineata sau nu.

Nu pot sa nu remarc citind despre toate aceste traditii ca de cum apar primele semne ale iernii, probabil din lipsa de ocupatie fetele viseaza la dragoste si casatorie.

Evident superstitiile au valoare pentru ca le dam noi valoare. 13 e numar cu ghinion pentru europeni sau musulmani, dar pentru japonezi aduce ghinion cifra 4 sau 9. Se spune ca daca suma literelor din componenta numelui egal cu 13 nu e de bun augur. Ce sa fac daca m-am maritat si acum numele meu are 13 litere ? Trebuia sa-mi pastrez numele de fata spre “incantarea” sotului meu sau sa ma gandesc ca de-acum ma paste ghinionul. Pana acum mi-a mers bine, dar daca vad ca se strica treaba voi reveni la numele meu de fata de 9 cifre… deh multiplu de 3, cifra magica, aducatoare de noroc.

Lasand gluma la o parte superstitiile ne pot influenta viata, depinde doar de noi daca tinem cont de ele sau nu.