Lumea prin ochii mei

Au fost ani in care vedeam dinainte toate filmele nominalizate la Oscar, pentru ca in seara decernarii premiilor sa stiu despre ce e vorba. Tot in acei ani nu pierdeam nici un minut din ce se transmitea la TV si ajungeam la scoala sau la serviciu “chioara” de somn pentru ca nu dormeam nici un minut in noaptea respectiva.

Au fost ani cand vedeam o parte din filme si ma uitam doar la o parte a ceremonie, spre dimineata cand se dau premiile importante.

De vreo doi-trei ani am vazut un film sau doua dinainte, si apoi aveam grija sa vad filmul castigator sau vreun film in care a luat  Oscarul pentru cel mai bun actor sau actrita vreunul din preferatii mei. Ma mai uitam pe net, mai citeam cate ceva, aveam grija sa vad in ce s-au imbracat actritele.

Intotdeauna mi-a placut la nebunie barfa care a circulat in jurul ceremoniei. (ce sa fac… sunt o femeie slaba, sensibila la astfel de chestiuni). Ma uitam la topuri cu actrite bine imbracate si prost imbracate, aflam cu cine au venit la ceremonie si alte asemenea povesti care circula intotdeauna in jurul evenimentului.

Si anul acesta am aflat cu stupoare a doua zi la radio ca a fost cu o seara inainte ceremonia, ca habar n-am despre ce se vorbeste, ca nu stiu nici unul din filmele care au fost premiate, ca n-am citit macar ceva despre vreunul.

Dar totusi seara tarziu, dupa ce s-a linistit toata lumea tot mi-am aruncat un ochi la rochiile actritelor. Despre filme inca n-am citit mare lucru, dar voi vedea evident filmul care a luat Oscarul.

Voi? Cum stati la capitolul asta?

Ce ma mai amuza leapsele astea. Trebuie sa recunosc ca pe-asta am descoperit-o intamplator pe un alt blog si ma gandeam ca n-are cum sa ajunga la mine. Gresit! A ajuns de pe blogul Ilenei.

Si pentru ca am descoperit-o de curand pe Ileana si imi place blogul ei accept provocarea incercand sa dau mai departe.

Iata ce e de facut:

1. Numeşte şi mulţumeşte persoanei care ţi-a nominalizat blogul. Multumesc Ileana

2. Scrie 11 lucruri despre tine pe care vrei să le afle şi ceilalţi.

• Am adoptat un copil si ma bucur in fiecare zi de minunea asta. E extraordinar. Si e abia inceputul: au trecut abia doua saptamani si doua zile.
• Imi place fotografia si literatura (desi citesc cam putin in ultimul timp)
• Imi place sa-mi incep ziua cu o cafea amara si ceva dulce langa (de preferat cu ciocolata)
• Nu-mi place iarna
• Plang prea repede si destul de des, lucru ce mai enerveaza la culme. O sa va povestesc o data si-o data ca sa ma fac de ras aici in mediul virtual cat de repede dau eu drumul la stropitoare.
• Sunt innebunita dupa pantofi si rochii (desi nu cred ca-s putine femeile care au aceleasi pasiuni)
• Am plantat anul trecut o magnolie si abia astept primavara sa vad ce se intampla cu ea.
• M-am mutat la inceputul acestui an la tara, desi visul meu era sa locuiesc intr-un oras mare.
• Vreau sa vad Moscova si Sankt-Petersburgul (astea-s pe primul loc.. ca de vrut, vreau eu multe)
• Imi place sa gatesc
• Sunt dependenta de Facebook

3. Răspunde la întrebările formulate de cel care te-a nominalizat şi inventează la rândul tău un set nou de 11 întrebări pentru cei pe care îi vei nominaliza.

1. Îți place numele tau? Dacă nu, cum ai fi vrut să te numești?

Nici nu-mi place, nici nu-mi displace. Oricum multumesc parintilor ca mi-au pus un nume decent si nu m-am ales cu vreo Mercedesa, Afrodita, Argentina sau alte asemenea. Iar numele de familie, dupa ce m-am maritat, a venit a pachet cu sotul, asa ca desi comentez zilnic pe seama lui, mi l-am asumat.

2. Care sunt primele trei romane care îți vin în minte, dintre cele pe care le-ai citit?

Arta conversatiei – Ileana Vulpescu

Dragoste in vremea holerei – Gabriel Garcia Marquez

Crima si pedeapsa – Dostoievski

3. Te înțelegi mai bine cu fetele sau cu băieții? Ai o explicație pentru asta?

N-am nici o preferinta. Depinde de calitatatea omului.

4. Dacă te-ai reîntâlni mâine cu primul tău iubit și dacă printr-o minune te-ar invita la o cafea și tu ai acepta, ati mai aduce in discutie motivul despartirii voastre?

Cu primul meu iubit suntem doar la stadiul de salut-salut. Greu de crezut ca m-ar putea invita la o cafea iar eu sa accept. Dar ipotetic vorbind, daca s-ar intampla, da, as aduce in discutie motivul despartirii.

5. Crezi că există alte planete asemenea Pământului? Care-i teoria ta?

Habar n-am. SF-ul nu intra in preferintele mele.

6. Crezi că românii sunt mai buni sau mai răi decât alte popoare? Cu cine crezi că ne asemănăm?

Nici mai buni, nici mai rai, doar ca ne-am facut un renume prost in lume si e greu de schimbat.

7. Ai fi în stare să tragi cu pușca într-o ființă? Chiar daca-i un gândac, ai fi în stare?

Ha! La cat sunt eu de mioapa animale pamantului sunt in siguranta. Oricum n-as avea inima pentru asta.

8. În ce an crezi că va organiza România Jocurile Olimpice de vară?

Nu prea cred ca se va intampla vreodata.

9. Câte camere ar avea casa ideală pentru tine?

Vreo 5 din care una sa fie biblioteca.

10. Ce te-a convins să citești acest post până la sfârșit?

Intotdeauna citesc o chestie pana la capat, chiar daca nu-mi place. Si cartile care nu-mi plac vreau sa aflu cum se termina. In cazul asta, n-a fost in nici un caz vreun chin.

Acum cu inventatul unui nou set de intrebari pentru ceilalti cititori, nu-s prea inspirata, dar intrucat in preferintele mele se numara chestionarul lui Proust, va invit sa alegeti voi intrebarile la care vreti sa raspundeti de aici.

4. Nominalizează 9 bloggerite pe care îi admiri şi care au mai puţin de 200 de followers şi premiază-i.

Acum pentru ca habar n-am cum sa vad cati followers are un blog, voi nominaliza cateva bloguri prin care imi  mai arunc cate un ochi. Nu stiu daca imi ies chiar 9 la numar, dar ma straduiesc

Tina

Catalina

Anca (Anca am vazut dupa aceea ca leapsa a fost pe la tine, dar apucasem sa nominalizez)

Doina

No Vanity 

Adela 

Stefania 

Iuliana 

Ana 

5. Anunţă-i şi pe ei că au luat un Liebster, ca să aibă de ce să se bucure.

Mi-am propus sa descriu procesul de adoptie pas cu pas, cu bune cu rele, cu intamplari proprii sau auzite de la cei din jur. Am inceput acum cateva zile primii pasi, si as fi vrut s-o fac intr-o ordine cronologica. Dar ma veti intelege de ce am inversat un pic aceasta ordine. Dupa luni de asteptare astazi ni s-a incredintat de catre instanta in vederea adoptiei copilul. A fost pentru prima data cand am pus piciorul intr-un Tribunal dar a meritat. Si pentru ca judecatoarea a fost una eficienta si a eliberat la timp hartia necesara, tot astazi am adus acasa si copilul.

Asadar la 10 cm de mine, in acest moment doarme Matei. Cu pumnul strans si cald, tresarind sau oftand din cand in cand prin somn. A fost o zi incarcata pentru el si pentru noi. Ne-am chinuit putin sa-l adormim, dar pana la urma a cedat singur.

Matei are 2 ani si 8 luni. Vorbeste binisor chiar daca nu inteleg absolut tot ce spune. E foarte comunicativ si lipicios. Doamna care l-a crescut pana la aceasta varsta – asistentul maternal – l-a crescut frumos si il iubeste mult. I-a fost grea despartirea de un sufletel pe care l-a crescut de la cateva luni. Din momentul in care a inceput pregatirea dosarului pentru instanta, doamna a incercat sa-l invete sa spuna mama si tata. La inceput ne spunea pe nume numai ca inversase nite rolurile: Sotului meu ii spune Dana si mie Dan si tare greu ne e sa-l facem sa inteleaga ca e invers. Si acum se uita dupa sotul meu prin camera si daca nu-i intreaba: unde-i Dana? Bineinteles ca ne amuzam copios pe aceasta tema.

Am stiut din primele clipe ca va fi copilul nostru. Si desi nu cred in dragoste la prima vedere, in cazul lui chiar asta a fost. Intalnirile nu au facut decat sa confirme ca am avut dreptate si am facut alegerea corecta.

Ma asteptam la o seara cu plansete dupa asistentul maternal dar n-a fost cazul. Il astepta o camera plina cu jucarii ce trebuiau studiate, intrerupatoare ce trebuiau stinse si aprinse, telecomenzi de butonat, o noua lume, diferita de satul in care a crescut pana la aceasta varsta.

Si pentru ca e un mic santajist deja, s-a prins ca reactionez mult mai prompt la orice dorinta a sa daca-mi spune mami. Si toata seara s-a folosit de acest lucru ca sa obtina tot ce-si doreste. Stiu ca nu asa se procedeaza, dar a fost prima noastra seara impreuna, si prin urmare a facut tot ce-a poftit. SI pentru mine a fost cel mai frumos cuvant auzit de urechile mele pana acum.

Si dupa ce a adormit, am putut da drumul unui suvoi de lacrimi de fericire…

P.S. Si am primit azi doua mesaje extraordinare: de la o viitoare mamica adoptiva ce se bucura pentru mine si careia ii doresc sa i se intample cat mai curand aceasta minune si de la o buna prietena care e mama, si care a simtit nevoia sa-mi transmita in cuvinte putine tot sprijinul si toata bucuria ei.  Multumesc 🙂