Primavara din sufletul meu

categoria (Jurnal de adoptie) Scris de Dana Hirnea on 15-03-2014

S-a asternut cevMatei1a praf pe blogul asta. Scriu din ce in ce mai rar si nu pentru ca nu as avea ce, ci pentru ca in viata mea sunt cu totul alte prioritati acum. Si pentru ca soarele asta de primavara ma inspira, mai fac niste incercari. Ma bucur ca a trecut iarna si s-a dezghetat neuronul sa mai pot sa scriu si eu ceva šŸ™‚

Acum un an, trecea pragul casei noastre o mogaldeata mititica, cu ochi mari si tristi. Mi-l amintesc si acum, cu capul pana la coltul mesei, cu o salopeta matlasata bleu ciel dar cu croiala de fetite si un mers apasat si hotarat. Curios, explora tot ce-i aparea in cale. Vorbea si nu-l intelegeam prea bine. El se enerva si eu ma simteam neputincioasa sau amuzata. Nu spunea F si nici acum nu-l spune. N-am insistat sa-l corectam pentru ca e foarte haios si ne gandim ca nu ne mai intalnim cu vremurile astea.

Psihologii spun ca nu e bine, ca s-ar putea sa se perpetueze gresala, dar asa cum a corectat o multime din cuvintele invatate, sunt sigura ca vom ajunge si la pronuntia corecta. Pana atunci ma bucur de sunetul cuvintelor: casea, sata, sursuriile, soc, sug (cafea, fata,farfuriile, foc, fug)

In februarie 2013 incepeam impreuna un nou capitol al vietii noastre. Pagina cu pagina, pas cu pasĀ  se scrie zi de zi povestea fericita a unei noi familii.

Am scris prin ce-am trecut privind procesul de adoptie, si mai putin despre noua noastra viata. Si asta pentru ca-s ocupata sa ma bucur de fiecare moment trait in trei. Nu incetez sa ma minunez de cat de norocosi suntem.

Ma gandesc sa continui seria articolelor despre adoptie si cu descrierea procesului de dupa, despre greseli pe care le pot face parintii sau doar povestind o parte din trairile noastre.

Trebuie sa recunosc ca articolele privind adoptia mi-au adus cele mai multe vizite din existenta blogului.Ā  Si primesc e-mail-uri de la cei ce solicita informatii suplimentare. Raspund la fiecare in parte, desi ma gandesc ca daca ar avea curajul sa se adreseze la capitolul de comentarii, poate ar fi mai util si pentru alte persoane care nu au destul curaj sa mi se adreseze. Dar pana la urma nici nu are importanta. Daca aveti intrebariā€¦ scrieti! Raspund oricum.

Nu vreau sa ma declar vreo specialista la acest capitol, doar va impartasesc din experienta mea. Stiu de asemenea ca sunt un caz fericit, unde lucrurile s-au miscat repede si bine. Dintre colegii cu care am facut cursurile pentru atestare, doar o singura familie a reusit sa adopte. Restul au trebuit sa reinnoiasca dosarulĀ  si reatestarea si inca asteapta. Sau exista si cazuri cand au renuntat sa mearga mai departe.

Dar noi ne bucuram de soare, de primavara asta minunata, de zambete, de dragoste, de poezii si cantecele, de imbratisari si tipete de bucurie.