iul.
25
Week-end la Lacul Sf. Ana
Categoria (FOTOGRAFII, Lumea prin ochii mei) Scris de Dana Hirnea on 25-07-2011
Pe cat de asteptate sunt week-end-urile pe atat de repede trec, mai ales cand se intampla lucruri faine. Asa s-a intamplat si cu week-end-ul ce tocmai a trecut. Am ales ca destinatie o zona nu prea indepartata de Focsani – Lacul Sf Ana.
N-am insistat foarte mult cu documentarea despre obiectivele turistice din zona, lasand cumva lucrurile la voia intamplarii. Singurul lucru pe care l-am facut a fost sa fac o rezervare pentru noapte. Ne-am cazat la o pensiune cu proprietari unguri, foarte amabili si draguti la o distanta de 14km de Balvanyos in comuna Turia. Acum cand citesc despre aceasta localitate aflu ca biserica ce se afla la vreo 50 de m de pensiunea unde eram cazati e o biserica reformata ce dateaza din sec XVI. N-am vizitat-o. Pacat. Poate data viitoare. Am lasat bagajele si am pornit sa exploram tinutul.
Prima tinta – cetatea Balvanyos. Traseul dureaza teoretic cam o ora, practic la noi a durat mai mult ca-s cam neantrenata si lipsa miscarii si antrenamentului si-a spus cuvantul. Sus, dezamagire… doar ruine, 3 pereti ai castelului ascunsi printre vegetatie. Dar privelistea a meritat. Muntii impaduriti, si cerul albastru cu nori pufosi… si liniste, multa liniste. Doar noi si fluturii. La coborare a fost mai simplu desi luandu-ne cu vorba am ratat marcajul traseului dar am ajuns cu bine jos.
Punctul doi pe lista: Lacul Sf Ana. Am mai vazut o data lacul intr-o iarna inzapezita. Pustiu, liniste si pace iar pe lacul inghetat la vremea aceea erau doar cateva rate si busteni Acum cu totul alta poveste. Vara pe malul lacului e plin de turisti care vin la plaja. Turistii se impartea in doua categorii: una foarte numeroasa a turistilor care vin in mod special pentru plaja si gratare, iar cealalta categorie formata din turisti, care vin, fac un ocol al lacului si pleaca. Noi am fost din a doua categorie. Langa lac e o mica bisericuta – Capela Sf. Ana. Capela era inchisa la exterior cu un grilaj metalic, dar usa bisericii era deschisa. Mi-am bagat nasul printre gratii si am aruncat o moneda. Lacul e singurul lac vulcanic de pe teritoriul Romaniei. Nu exista oxigen in apa si prin urmare in lac nu traieste nici o vietate. E inconjurat de o padure de brazi.
Punctul 3 si cel mai interesant a fost Tinovul Mohos. Citisem cate ceva, stiam ca e rezervatie floristica. Tinov inseamna mlastina oligotrofa. Tinovul Mogos e de fapt o mlastina formata intr-un crater vulcanic pe locul unui fost lac. Vizita in tinov se face in grupuri organizate cu ghid. Intrucat grupul era unul mixt – romani si maghiari, prezentarea era facuta atat in romana cat si in maghiara. Ghidul nu vorbea prea corect romaneste dar a fost compensat de faptul ca isi presara prezentarea cu mici glume pe alocuri. Era destul de bine documentat, si mi-a placut ca despre fiecare planta dadea si indicatii despre afectiunile pe care le trateaza. Am ascultat prezentarea de inceput si pe alocuri pe traseu, deoarece oprindu-ma sa fac fotografii am mai pierdut din explicatii.
Dintre plantele rare am fotografiat doar bumbacarita. Celelalte despre care ne-a povestit – roua cerului – planta insectivora, nebunelele – planta cu efect halucinogen – ori le-am ratat eu pe traseu, ori nu erau. Am facut fotografii frumoase.. dar iata ce patesti daca ramai in coada grupului.
Si ziua se apropia de sfarsit. A doua zi urma sa ne indreptam spre Sf. Gheorghe dar planurile au fost amanate. Ploua torential si nu apareau semne ca ploaia ar vrea sa se opreasca. Asadar ne-am intors cuminti spre casa urmand sa lasam pe alta data zona Sf. Gheorghe
superbi fluturii si libelula. imi pare rau ca a plouat. 🙁
Multumesc 🙂